Bodhisattva este oricine e motivat de compasiune si cauta iluminarea nu doar pentru sine ci pentru toata lumea. Prin manifestarea gratiei divine, toti cei ce urmeaza a deveni buddha se incarneaza ca fiinte umane. Doar prin experimentarea vietii, o fiinta umana poate deveni bodhisattva si in final buddha.
Bodhisattva este o stare de identificare ce necesita experienta mai multor vieti. Toti oamenii au posibilitatea de a se identifica cu acest aspectul de cautator. De aici mai este "un singur pas" pana la realizarea introspectiva a Eu-lui.
Trupurile fizice sunt avataruri ale manifestarii divine. Dincolo de manifestarea noastra biologica, materiala si temporara se gaseste "aspectul nemanifestat" (potentialitatea) al nimicului. Acesta nu este un complementar in sens strict logic, fiindca nu poate fi conceput decat prin experienta: un neant al infinitatii nemanifestate. Acolo se manifesta Nirvana, Paradisul, Shambala, etc.
Revenirea in starea de nemanifestare este inevitabila. Buddha descria drumul in a sa Sutra a Inimii (Prajnaparamita Heart Sutra - gate gate paragate parasamgate bodhi swaha). Iisus spune ca realizarea imparatiei lui Dumnezeu este posibila doar dupa moarte.
Intruparea organica si biologica permite o experimentare complexa si bogata a manifestarii. Totusi aceasta este doar o oglindire a adevarului, o realitate personala, perceputa prin simturi, emotii, ganduri, spiritualitate. Din punct de vedere uman, manifestarea este realitatea.
Doctrina buddhista (si nu numai) explica fenomenul sinelui material ca potentialitatea (nemanifestarea) experimentand manifestarea. Constientizarea reprezinta calea spre Bodhisattva.
Viziunea ortodoxa: Iisus s-a recomandat ca fiind calea, adevarul si viata. Iar invatatura sa a fost iubirea sau compasiunea (iubirea de aproape, iubirea neconditionata a divinului). Explicarea adevarului a luat diverse aspecte conceptuale in doctrinele spirituale ale lumii. Dar nici una din ele nu poate explica inexplicabilul de dincolo de marea trecere.
Viata nu este ceva ce detinem, ci primim de fiecare data in dar. Manifestarea iubirii si gratiei divine este tocmai materia, viata cu simturi, dureri si placeri, dualitatea perceptiilor si a mintii.
Perceperea duala a realitatii mentale provine din faptul ca viata este o experienta, o vibratie. o oglindire conceptuala a adevarului.
Castaneda descoperea in invataturile toltece concepte ca tonalul si nagualul ca fiind cele doua lumi paralele: cel al lumii materiale si cel al lumii nemateriale. Multiple manifestari ale realitatii erau posibile in viziunea vechilor samani.
Lumea mentala este realitatea noastra obisnuita. Trecerea spre nefiinta nu este un proces in sine. Perceptual este o clipa. o trecere de la timp la absenta timpului. Trecerea este inevitabila. Probabil un ultim gand, o imagine. In cele din urma aceasta se topeste in absolutul de dincolo, nemanifestarea, neinchipuirea.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu