Lipsa iubirii

Cand nu mai exista iubire intre oameni, sistemul sclavagist functioneaza. Toata lumea imbolnaveste pe toata lumea. Nevoia si situatiile-criza corup pe fiecare om. Sfinti sunt cei care, trecuti prin sistemul social nu isi calca macar o data pe suflet. Toata lumea vede murdaria sufleteasca a societatii si canibalismul existent. Lupta pentru supravietuire se duce la un nivel modern si complex: fara scrupule. De cand ne permite istoria consemnata, adica 2000 de ani am avut 5000 de razboaie. Oamenii sunt ceea ce sunt: drubadurii asasini. Unii corup, altii se compromit si devin corupti, sistemul schioapata, functioneaza pentru cei mai de sus. Puterea corupe, iar puterea absoluta (pe pamant), corupe in mod absolut. Dincolo de idei preconcepute, spalari pe creier marca media, indoctrinari politice si pseudostiintifice, diverse -isme antispirituale, omul biologic este un pradator. Unul dotat cu arme psihice si comportamentale sofisticate. O data cu timpul el a inventat metode noi de a-si palmui aproapele pentru orice avantaj care l-ar ridica mai sus, pe neagra piramida a societatii. Este posibil ca in curand copiii sa piearda orice urma de empatie pentru orice azi se mai considera sfant, drept, uman. Omul nu se naste om. El se naste un animal ce urmeaza a fi umanizat prin cultura. Nu prin orice informatie. Informatia este autoprogramare. Esti ceea ce consumi; atat material cat si informational. Omul a uitat cine este. El a plecat in pribegie de atatea ori, si de fiecare data a uitat de unde vine. A acumulat informatii noi peste cele vechi, programe noi, tot mai sofisticate mai stralucitoare si a uitat cine este.

Daca omul s-a ridicat in doua picioare, ce-ar fi sa creeze un sistem bazat pe iubirea de aproape? ca nimeni sa nu aiba de suferit. Ce-ar fi ca actorii de televiziune si actele lor schizoide sa fie inlocuite cu fiinte a caror dorinta este emanciparea individului si a speciei umane? Datorita naturii sale, omul se afla la mijlocul simturilor sale: caldura si frig, lumina si intuneric, rau si bine, ... si a cuvintelor sale. Fiecare om este ceea ce crede ca este, si astfel devine nu ce vrea, ci ceea ce ii este programat sa devina. aici nu exista nici un paradox. totul se transforma sau evolueaza printr-o inertie superioara intelegerii actuale obisnuite*. cineva mi-a spus ca daca oamenii nu ar fi fost atat de corupti si plini de ura, acum am fi fost ingeri sau cel putin telepati.

Iubiti-va mai mult!